Adorat de milioane din întreaga lume, Sailor Moon este considerat pe bună dreptate un manga clasic. Și, ca orice clasic, seria a fost relansată de mai multe ori de-a lungul deceniilor. Pentru cei caredoriți să citiți povestea în engleză, există trei versiuni principale din care să alegeți. Dar, care lansare este cea mai bună pentru cei care doresc să citească pentru prima dată aventurile Pretty Guardian?
TOKYOPOP a lansat prima traducere în limba engleză a Sailor Moon . Cu toate acestea, aceste versiuni sunt infame în Sailor Moon fandom. Acest lucru se datorează faptului că TOKYOPOP a răsucit paginile astfel încât să citească de la stânga la dreapta.Deși acest lucru a fost de înțeles în anii 1990, când manga-ul era rar în SUA, la ochiul modern, este evident că ceva nu mai funcționează. Flip-ul aruncă compoziția paginii și face ca arta să arate ciudată, cu bonusul suplimentar de a face scenele de acțiune dificil de urmărit. În plus, această serie avea și o imprimare de calitate scăzută, făcând totul să pară estompat. La prima vedere, ți-ar fi iertat că ai crezut că această serie este o fotocopie bootleg, spre deosebire de o versiune oficială.
Această versiune a fost concepută pentru a se lega de DiC dub al anime-ului . Din această cauză, toate personajele își folosesc numele de dub. În timp ce dubul este nostalgic pentru mulți, acesta ignoră și rădăcinile seriei. TOKYOPOP a pierdut drepturile de publicare a Sailor Moon manga în 2005, realizându-l foarte greu de găsit aceste volume astăzi. Cu toate acestea, datorită lucrărilor de artă răsturnate, ele sunt foarte atrăgătoare doar pentru cei cu nostalgie pentru primele zile ale manga importate sau pentru cei cărora le place cu adevărat dubul DiC. Dacă sunteți nou Sailor Moon , nu acesta este locul de pornire.
În 2011, Kodansha Comics a lansat o nouă versiune a manga. Această versiune a fost lansată în 12 volume și s-a bazat pe reeditările lansate în Japonia în 2003. Această versiune păstrează direcția de lectură originală de la dreapta la stânga și include unele dintre paginile color originale.Spre deosebire de versiunea TOKYOPOP, această versiune a fost o traducere spre deosebire de o adaptare. Și, deși nu există nimic în neregulă academică cu traducerea, fanii critică anumite părți ale acesteia.
Una dintre cele mai mari plângeri este că traducerea este prea literală. Acest lucru face ca o mare parte a textului să pară rigidă și îndoită. Din această cauză, Senshi sună mai mult ca profesori de engleză decât adolescenți reali. Această serie are, de asemenea, unele inconsecvențe ale traducerii, mai ales atunci când vine vorba de mesaje onorifice. Acest lucru este deosebit de flagrant în primele tipăriri ale primelor volume în care Motoki Furuhata este denumit în mod repetat „frate”. Deși acest lucru are sens din punct de vedere al traducerii, nu prea sună ca ceva ce ar spune Sailor Senshi.
Această versiune a fost criticată și pentru modul în care gestiona efectele sonore. În timp ce unele sunt lăsate în japoneză, altele sunt traduse. Cu toate acestea, cele traduse tind să fie scrise fonetic, ceea ce le face deseori mai greu de înțeles decât dacă ar fi fost lăsate netraduse. Versiunea Kodansha Comics nu are, de asemenea, conținutul bonus care a fost inclus cu reeditările japoneze. Deși acest lucru nu afectează povestea principală, este păcat că acestea au fost omise.
Kodansha Eternal Editions
În 2018, Kodansha Comics a lansat versiuni în engleză ale reeditării celei de-a 20-a aniversări, numindu-le „Ediția eternă”.Prima observație despre Ediția eternă este că cărțile sunt mai mari decât de obicei, ceea ce aduce seria în concordanță cu celelalte ediții de lux ale Kodansha Comics. Înainte de lansare, unii fani erau îngrijorați că această nouă dimensiune ar însemna că arta va fi întinsă. Din fericire, asta nu este o problemă. Arta este clară și detaliată, iar noul format mai mare face mai ușoară admirația fiecărui centimetru. Și, această versiune include toate paginile color, făcând întreaga experiență un tratament vizual. Ca bonus, aceste volume sunt, de asemenea, puțin mai lungi decât alte versiuni, ceea ce înseamnă că întregul Sailor Moon povestea este acoperită în zece cărți, spre deosebire de cele douăsprezece din versiunea anterioară a Kodansha Comics. Acest lucru oferă un mod mai rentabil de a pune mâna pe întreaga saga.
Dar nu credeți că aceasta este doar o versiune mai mare a lansării anterioare a Kodansha Comics. Edițiile veșnice sunt de fapt o traducere cu totul nouă a poveștii. Și, deși versiunea din 2011 a fost bună, aceasta o duce la un nivel complet nou.Această versiune remediază dialogul dur. Totul curge frumos și Senshi vorbește ca niște adolescenți reali. Acest lucru face seria mult mai ușor de citit și face ca personajele să se simtă mai tridimensional. Cu toate acestea, această traducere nu este lipsită de controversă. Una dintre cele mai aprinse schimbări este re-dublarea lui Usagi Moon Stick ca Bagheta Lunii. Deși unii ar putea argumenta dacă acesta este cel mai bun mod de ao traduce, nu puteți nega faptul că bagheta lunară sună mult mai natural pentru un cititor de limbă engleză. Eternal Edition este, de asemenea, prima traducere în limba engleză a Sailor Moon manga pentru a primi o versiune digitală oficială, făcându-l singura alegere dacă doriți să citiți Sailor Moon pe tabletă sau telefon.
Per ansamblu, Eternal Edition este de departe cea mai bună modalitate de a citi manga. Versiunea din 2011 nu este nicidecum ilizibilă și dacă este prima ta incursiune în serie, nu va strica povestea pentru tine. Dar, noua traducere face ca versiunile veșnice să fie superioare din toate punctele de vedere, surprinzând tot caracterul textului original japonez, făcând în același timp ușor de înțeles pentru cititorii de limbă engleză.
