Harry Potter fanii cunosc Lumea vrăjitorilor din interior și din exterior, de la primul cuvânt până la ultimul. Potterheads din întreaga lume folosesc în mod regulat terminologia din cele mai vândute serii de cărți din toate timpurile, care a fost tradusă în peste 60 de limbi, în viața lor de zi cu zi. Pe lângă personajele și creaturile memorabile, casele Hogwarts, regulile și vrăjile Quidditch sunt printre cele mai populare elemente ale autorului J.K. Creația lui Rowling. Dar nu a creat-o, ca magia, din aer. Rowling a reușit să unească lumea vrăjitorilor împreună atât de perfect, cu ajutorul unei limbi în special: latina.
Latina este considerată o limbă moartă, ceea ce înseamnă că nu mai este folosită de zi cu zi de către vorbitori nativi. Dar, limba clasică a Romei antice stă la baza multor structuri de propoziții și cuvinte de vocabular pe care le folosim în comunicarea modernă și continuă să influențeze foarte mult literatura. În cazul în care Harry Potter , a servit ca sursă de inspirație și resursă pentru Rowling, care a căutat să își unească construcția mondială prin înrădăcinarea multor oameni și nume de locuri, și mai ales vrăjile baghetei, în latină.
Unii dintre cei mai renumiți rezidenți din Hogwarts au nume bazate pe latină. Severus Snape, de exemplu, este notoriu sever. Oricine știa că Lupin înseamnă lup înainte de lectură Harry Potter și Prizonierul lui Azkaban aș fi putut vedea răsucirea complotului venind. Harry Potter tradiția este plină de referințe latine pe mai multe pagini decât nu, dar nicăieri nu este atât de bine executată în mod constant decât în practica spellcasting. De la A la Z, magia Lumii vrăjitoare pare atât de reală din cauza interesului lui Rowling pentru etimologie.
„Accio” înseamnă literalmente „convoc”. „Lumos” a fost derivat din „lumen” , pe care încă îl folosim pentru a cuantifica lumina. „Nox” este „noapte și ' Tortur ' este „tortură”. Chiar și unele dintre vrăjile mai lungi încă povestesc ceea ce fac, cuvânt cu cuvânt. „Expelliarmus” se traduce prin „îți alung armele”. „Priori Incantatem” dezvăluie descântecul anterior.
Rowling era inteligentă să se bazeze pe un singur punct de origine pentru vrăjile sale. Nu numai că face Harry Potter Magia pare ca și cum ar face parte dintr-o cultură reală, sunetul arcan al cuvintelor în sine conferă acelei culturi un sentiment de trecut. Pentru ca Hogwarts să se simtă ca și cum ar exista de fapt, și de o mie de ani, autorul a trebuit să stabilească o astfel de cultură, bogată în mitologie, tradiție și un limbaj comun care pare să fi evoluat de-a lungul secolelor.
Nu a ales latina din întâmplare. Într-un discurs din 2008, Rowling l-a citat pe Seneca cel Tânăr, a cărui filozofie antică romană despre viață și fericire din timpul său a informat în mod clar Harry Potter cărți precum și viziunea asupra lumii a autorului. Deși limba dispărută a fost predată în mod obișnuit în școlile britanice până în anii 1980, Rowling nu a studiat-o niciodată, iar modul în care eșantionează din latină este mai creativ decât academic. Dar și acolo este în bună companie. Latina a fost mult timp limba preferată a magiei, cel puțin din Evul Mediu. Este limbajul alchimiei și al necromanței; ambele tipuri de magie joacă roluri importante în Harry Potter franciza.
Titlurile individuale diferă în detalii, iar scriitorii (inclusiv Rowling) depun eforturi mari pentru a-și pune propriul rol pe material. Cu toate acestea, multe opere ale literaturii fantastice sunt construite pe anumite arhetipuri. Vrăjitoare și vrăjitori, elfi și zâne, grifoni și dragoni, pahare fermecate și amulete blestemate - multe dintre aceste caracteristici ale genului pot fi urmărite înapoi la legendele și limbile vechi. Tolkien și-a compus renumit propriile limbi pentru poveștile sale din Pământul de Mijloc, iar latina a fost unul dintre ingredientele care au intrat în acea rețetă. În timp ce J.K. Rowling nu a mers atât de departe în scris Harry Potter , a folosit limbajul magiei în scopuri reușite. Latina ar putea fi moartă, dar expresii precum „Wingardium Leviosa” și „Expecto Patronum” fac acum parte din conversația de zi cu zi.
